27 nov. 2008

Logodna pe Caraiman

B:
Averea mea nu-nseamna numai banul
De nunta noastra un munte-ti daruiesc
O casa sa ne facem ca tot omul
In care sa te duc sa te iubesc.
F:
Iubitul meu te insotesc oriunde
Spre piscul inalt al marelui destin
Poteca noastra duce inspre munte
Esti zeul meu deci tie ma inchin

RB:
Vino iubita mea pe Caraiman
In varf de munte sa na logodim
Mireasa mea sa fi in acest an
Si fericiti in munte sa traim.
RF:
Du-ma iubitul meu pe Caraiman
In varf de munte sa ne logodim
Mireasa ta sa fiu in acest an
Si fericiti in munte sa traim.

B:
Si-n ziua cand vei fi a mea mireasa
Te-mbrac in flori de colt si busuioc
Numele tau va umple-aceasta casa
Si-ai sa ne-aduci mereu numai noroc.
F:
Sus in Bucegi va fi luna de miere
Pe pat de flori de munte ne-om iubi
Vom uita de tot traind in fericire
Ne-om desfata cand bolta va sclipi.

B:
Si de va fi s-avem o blanda viata
Un munte de copii sa-mi daruiesti
I-om boteza pe toti in recea gheata
Si le-om canta si le-om spune povesti.
F:
Iubite vom fi singuri printre stele
Din cand in cand cate un ratacitor
Ne va aduce vesti din cele rele
De cei lasati in urma ne-o fi dor.

B+F:
Dar hai sa ne platim multa dobanda
Atator ani trecuti fara de rost
Unindu-ne e unica izbanda
Si sa uitam ca prea tristi noi am fost.

Legenda: Acest cantec se canta pe 2 voci: B (baiat) si F (fata)
Acorduri: strofa: RE, LA, RE, RE, Re7, SOL, LA, RE, LA, RE, Re7
refren: SOL, LA RE Re7

Padure nebuna

O vara-ntreaga ma tinut padurea
Cu fata-n iarba si gandul aiurea
Iar acum in toamna la plecare
Se tanguie ca ma rup din inima ei si o doare.

R:
Padure, padure nebuna
In fiecare noapte cu luna
Voi rataci fara tinta, agale
Ca o frunza manata de vant pe potecile tale.

In fiecare noapte de iarna
Umbra ta alba va veni sa se astearna
Ca o ursoaica cu puii ucisi
La umbra stejarilor pradati de frunzis.

In fiecare zi dimineata
Uneori ca o umbra alteori ca o ceata
Uneori ca o ploaie, alteori ca o bruma
Voi veni, voi veni nu te mai tangui padure nebuna.

Neant

A fost un joc de copil fara rost
Un joc inutil
Am sperat sa pot face din vise si flori
Un neant in care sa zbori.

Pacat ca nu ai stiut ce curat
Mi-e cantecul mut
Langa tine-am aflat ce e setea de vis
Si tristetea unui invins.

Imi sterg o lacrima calda
Zambasc, caci viata ma-ndeamna
Sa nu uit ca mi-e dat si sa pierd uneori
Ca ades e greu chiar sa mori.

R:
Nici nu stiu ce sa spun, mi-este sufletul gol
As vrea iar sa te-aduc peste clipe ce dor
Am ramas fara glas
Bun ramas.

Furtuni de nisip

Pe noi ne desparte pustiul
Desert nesfarsit e intre noi
Si-am fost unul singur odata
Acum suntem straini si suntem doi.

R:
Furtuni de nisip, ne intuneca privirea
Furtuni de nisip, se astern intre noi
Furtuni de nisip, ne-au adus despartirea
Acum suntem straini si suntem doi.

Si cat as vrea sa cultivam pustiul
Sa crestem orhidee in desert
Dar stiu ca-n loc de inima iubito
O duna de nisip iti bate-n piept.

Atlantida

Noi doi amanti, noi doi atlanti
Ne-mbratisam si apa vine peste noi
Iubirea mea, iubirea mea
Nu-i drum nici inainte, nici n-apoi

R:
E un continent scufundandu-se lent
Dar ei si-n somn iti spun trufasi ca nu
Tu porti un prunc, in ocean te arunc
Salveaza atlantida macar tu.

Eu nu mai plang caci in adanc
Aceste lacrimi valul cinic l-au sporit
Si prin prapad abia te vad
Dar tu sti ca pan-la moarte te-am iubit.

Iubita mea, te rog ceva
Ca pe o prada sa ma dai acestor pesti
Pe-al meu schelet sa urci incet
Spre alte continente sa plutesti.

Pareri de rau

Unde esti acum iubita mea
Sa-ti mai pot vorbi, sa te mai pot vedea
Fara tine eu nu pot trai
Tu esti ratiunea mea de-a fi.

R:
Te-am parasit si-mi pare rau
Si-acuma plang la geamul tau
Degeaba-n urma-au aparut
Pareri de rau.

Dimineata-n zori cand ma trezesc
Simt de dorul tau ca ma topesc
Si-as mai vrea sa te mai vad odat'
Si sa mor cu sufletu-mpacat.

Te vedeam atunci cand te duceai
Si pe mine singur ma lasai
Si-as mai vrea sa te mai vad odat'
Si sa mor cu sufletu-mpacat.

Doi parasutisti nebuni

Cine crede in minuni
Doi parasutisti nebuni
Ei n-au flapsuri nici aripa
De nimic nu le e frica.

Nu se dau baturi nicicand
Nici pe ploaie, nici pe vant
Cu AN-ul se ridica
De benzina fac risipa.

Draga mea nu sunt nebun
Sufletul meu e-un taifun
Printre stele hai cu mine
Daca nu ramai cu bine.

De vrei crezi, de nu nu-mi pasa
Acest vant ma duce-acasa
Printre nori eu sar intr-una
Sus pe cer rasare luna.

Catedrala cu capre negre

In catedrala mea vin capre negre
Si crucea mea e ramuris de corn
Nici una insa nu-mi va fi pereche
Trofeele-n prapastii le rastorn.

R:
Eu sunt o catedrala naturala
Cu sfinti inclusi si altii presupusi
Credinta-n mine e un fel de boala
Eu am doi ochi, nici geamuri si nici usi.

O catedrala parca otravita
Cu coarne de cerboaice, rut cerbesc
Magie, inflamare si ispita
Si capre negre care-ncaruntesc.

In catedrala mea nici nu se plange
Ma misc din luminis in luminis
Si caprele platesc cu propriul sange
Intrarea lor prin ochii mei deschisi.


Asculta mai multe audio Muzica

Cantec pentru permisie

M-am aplecat sa te sarut
Dar miroseai a praf de pusca
Si-am luat un drepti ca de recrut
Cu palma-ntinsa pe vipusca.

Si soapta serii asternea
Lungi umbre pe zapada
Si sanul tau in palma-avea
Conturul negru de grenada.

R:
Am venit dar plec inapoi
Sta razboiul intre noi
Te iubesc dar plec inapoi
C-asa-i datul la razboi.

Am ratacit in seara oarba
Cuprins adanc de sete
Si mi-au crescut tuleie-n barba
Si-n loc de tepi doar baionete.

Te acopar eu cu umbra mea
Ca intr-o plasa de mascare
Si sus pe cer ne cauta
Un avion de vanatoare.

Acum te las iubita mea
Din alta emisfera
Si-n loc de inima as vrea
Sa am o mitraliera.

Si daca viata-i ca o carte
La mine-i gata cartea
Hei baieti, in asta noapte
Eu ma cunun cu moartea.

Iubita mea, ti-am cumparat un munte

Din marele bazar cu amanunte
Platind cu viata tot ce scump era
Iubita mea, ti-am cumparat un munte
Pacat ca n-o sa-ncapa-n lumea ta.

Iubita mea, ti-am cumparat un munte
Sa faci cu el ce sti si ce vei vrea
Eu ma retrag in pesteri muribunde
Caci am uitat sa-ti mai soptesc ceva
Am dat pe-acest munte viata mea.

Si m-am certat cu fel si fel de lume
Care vroia sa-l ia sa-l dea la nunti
I-am injurat de fapte si de nume
Nu stiu de ce toti oamenii vor munti.

Iubita mea gasesc ca marea-i veche
In care sa-l aduc si sa-l rastorn
Si-apoi la nunta regasirii sale
Sa cant ca vanator al lui din corn.

Iubita mea, ti-am cumparat un munte
Am fost la targ dar nu l-am luat pe bani
Are paduri si rauri si o punte
In varsta-i de un milion de ani.

Iubita mea, ti-am cumparat un munte
E minunat si stanca lui e grea
Cu porci mistreti si ciute, cornuri, jir
Si-am dat putin pe el, un chilipir.


Asculta mai multe audio Diverse

Lady Madona

La cafeneaua din coltul strazii
Unde golanii se intalnesc
Vandu-i caciula, vandu-i paltonul
Pentru cinci lei ca sa-i mustesc.

R:
Lady Madona, da-ti chilotii jos
Ca sa vada toti golanii ca ai cur frumos

Ma duc la Madona sa vad ce face
Ma duc la Madona sa-i cer cinci lei
Sictir golane, du-te la munca
Nu-ntinde mana la banii mei.

Vedea-te-as moarta cu dric la poarta
Si-n urma ta s-arunc cinci lei
Sa planga mata, sa planga tactu
Sa dau pomana la derbedei.

Canarul

Phoenix

Canarul galben ca un galbenus
Cu pene moi si ochii dusi
Canta de dupa sarmele de-argint
Si viersu-i se pierdea in vant.

De-odata ochii lui din cap tresar
Si da din aripi dar in zadar
Lovind cu pieptu-i sarmele de-argint
Cazu in jos, cu pieptu-i frant.

Canarul galben ca un galbenus
Cu pene moi si ochi de plus
Plangea de dupa sarmele de-argint
Si plansu-i se pierdea in vant.

R:
Sarman canar ti s-a parut
Ca zarile ti s-au deschis
Dar n-a fost doar decat un vis
Ranit tu ai cazut.

Oaba

Bate vnatul frunzele, oaba
Au albit romancele
Au albit-o si pe-a mea
Dar-ar darcii-n ea sa dea.

R:
D-aia- bine cat traiesti
Sa iubesti sa nu muncesti
Sa mananci si sa bei bine
Ca nu sti cat te mai tine
Sa n-ai case nici palate
Ca-ntr-o zi le lasi pe toate
C-asa-i viata omului
Ca si frunza codrului.

Bate vantul sus frunza, oaba
Rau ma doare inima
M-a lasat tineretea
M-a luat batranetea.

Munceste omul cat poate, oaba
Sa aiba-n casa de toate
Dar cand simte ca traieste
Il ia moartea miseleste.

Trage omul ca furnica
Moare si nu ia nimica
Patru scanduri prinse-n cui
Asta e averea lui

Fir-ai tu moarte sa fi
ca tu de nimic nu sti
N-ai nici mila nici crezare
Iei la rand pe fiecare.

C-asa-i viata omului
Ca si frunza codrului
Frunzele se duc in vant
Omul se duce-n pamant.

Groparul

Gropar desfa-mi mormantul afara sa mai ies
Si pe la poarta mandrei odata sa mai trec

Groparul om cuminte mormantul mi-a deschis
Si sufletul meu rece spre casa a intins

Cand am ajuns acasa o doamne ce-am vazut
Iubita mea cu altul era in asternut

Ea il tinea in brate uitand de juramant
Ca va intra odata cu mine in mormant

Si fratii mei deasemeni care de mult uitase
Stau la mese-ntinse si beau pahare rase

Gropar aveai dreptate cand imi spuneai plangand
Ca nicaieri in lume nu-i bine ca-n mormant.

Taina

Daca n-am sa vin deseara
Mama usa n-o-ncuia
Spunei tatii ca-s la poarta
Sau gaseste tu ceva.

R:
In seara asta mama lumea e a mea
O lume de 20 de ani
Priveste mama jocul si taci nu intreba
E foarte simplu este seara mea.

Nu pune nici o intrebare
De intrebari m-am saturat
Nelamurita sa ramana
Fie taina mea, n-o impart cu nimenea

De te-apuca miezul noptii
Si eu mama n-am venit
Lasa telefonu-n pace
Fiindca in seara asta mama nu-s de gasit.

Ruga pentru parinti

Enigmatici si cuminti
Terminandu-si rostul lor
Langa noi se sting si mor
Dragii nostri, dragi parinti
Cheama-i Doamne inapoi
Si fa-i tineri cum au fost
Fa-i mai tineri decat noi.

Pentru cei ce ne-au facut
Da un ordin, da ceva
Sa-i mai poti intarzia
Sa o ia de la inceput
Au platit cu viata lor
Ale fiilor erori
Doamne fa-i nemuritori
Pe parintii care mor.

Ia priviti-i cum se duc
Ia priviti-i cum se sting
Lumanari in cuib de cuc
Parca tac si parca ning
Plini de boli si suferinti
Ne intoarcem in pamant
Cat mai suntem cat mai sunt
Mangaiati-i pe parinti.

Pe pamantul tot mai greu
Despartirea-i tot mai grea
Sarut mana tatal meu
Sarut mana mama mea
Dar de ce priviti asa
Fata mea si fiul meu
Eu sunt cel ce va urma
Dragii mei ma duc si eu.

Sarut mana tatal meu
Sarut mana mama mea
Ramas bun baiatul meu
Ramas bun fetita mea
Tatal meu
Baiatul meu
Mama mea
Fetita mea.

Celei care minte

Eu stiu c-ai sa ma-nseli chiar maine
Dar fiindca zi mi te dai toata
Am sa te iert, e vechi pacatul
Si nu esti prima vinovata.

R:
In cinstea ta, cea mai frumoasa
Din toate fetele ce mint
Am ars miresme otravitoare
In trepieduri de argint.

In pat ti-am presarat garoafe
Si maci, tot flori insangerate
Si cu parfum de brad patat-am
Dantela pernelor curate.

Dar iata, bate miezul noptii
E ora cand amanti de alta data
Sorbeau cu amantele-mpreuna
Otrava binecuvantata.

Tu sa stai cuminte acasa

E greu urcusul, vantul ma sfasie
Si viata mi-e legata de-o franghie
In jurul meu se lasa ceata deasa
Iubito, tu sa stai cuminte acasa.

Si bate crivat rece dintr-o parte
Stau atarnat intre destin si moarte
Un fel de liniste incet m-apasa
Iubito, tu sa stai cuminte acasa.

Mai fac un pas si-ncremenesc pe stanca
Sub mine e prapastie adanca
Simt cum puterile incet ma lasa
Iubito, tu sa stai cuminte acasa.

Pe-o piatra mi-a alunecat piciorul
Sub mine se intinde negru golul
Si franghia-i pe jumatate roasa
Iubito, tu sa stai cuminte acasa.

Din clipa-n clipa vantul se-nteteste
Si-n stanca inghetata ma izbeste
S-a pus ca din senin o ceata deasa
Iubito, tu sa stai cuminte acasa.

Am inghetat, nimic nu ma mai doare
Si parca urla lupii-n departare
Un fel de liniste incet m-apasa
Iubito, tu sa stai cuminte acasa.

Aud o voce ca din nefiinta
Care-mi sopteste groaznic o sentinta
Si simt o ameteala pacatoasa
Iubito, tu sa stai cuminte acasa.

Mana-nghetata-ncet mi se desprinde
Si-n liniste infinitul ma cuprinde
Un ultim salt de circ dar fara plasa
Iubito, tu sa stai cuminte acasa.

Si cand in muntii goi un vant va bate
Tu pleaca-ti ochii in singuratate
Si cand tacuta noapte-n geam se lasa
Iubito, tu sa stai cuminte acasa.

Te doresc

Imi placi si te doresc numai pe tine
Si-ti daruiesc tot ce-am mai scump pe lume
Caci chipul tau curat mereu m-a fermecat
Din departari mi-aduce remuscari.

Ai crescut mare si-ai inflorit
Asa frumoasa cum eu te-am dorit
Aveai petale albe si-un parfum curat
Acum e plin de jale c-ai plecat.

Spune-mi de ce-ai plecat de langa mine
Spune-mi de ce-ai plecat si m-ai lasat
Am adormit gandindu-ma la tine
Si-n visul meu pe tine te-am visat.

Zadarnic strunele de la ghitara
Ma regasesc plangand de atatea ori
Caci fara tine viata-mi-este amara
Si visul dragostei e trecator.

Zadarnic eu pe tine te-am strigat
Raspuns la un fior tu nu mi-ai dat
Hai vino, vino iar la frunza de stejar
Caci inimioara tu mi-ai pus pe jar
Te-am sarutat cu dor, cine mi te-a smuls
Te rog da-mi un raspuns, da-mi un raspuns.

Fuga

Cineva de dimineata-mi bate-n geam
Dupa o noapte de nesomn de care ma temeam
Ca nu cumva prin vis sa nu-mi ascund
Ceasornicul sub perna si mi-a fost dat sa aud:

R:
Hai, ia-ti rucsacul si nu privi-napoi
Ai tai nu s-au trezit dar daca dau de noi
Ne-ar sparge capul si-ar da drumul la caini
Si cred c-am fi in stare sa alergam si-n maini

Daca stiam ca-i lucru de prisos
Si ca vom merge atata drum pe jos
Rucsacul cat casa si gardul de sarit
In spate natura s-a dezlantuit.

Rau ma dor

Rau ma dor ochii, ma dor
De durerea frunzelor
Rau ma dor ochii, ma dor
De durerea frunzelor.

R:
Si ma duc si iar ma duc
Pana la izvor sub nuc
Si ma fac si iar ma fac
Lemn de brad si lemn de fag.

Unde oi pleca nu stiu
Caci mi-e-n inima pustiu
N-are cu ce lacrima
Ce pot face pentru ea?

Rau ma dor ochii, ma dor
De lumina stelelor
Si-oi pleca fara sa stiu
Dus de dorul lor pustiu.

Rau ma dor picioarele
De batut cararile
Rau ma doare un picior
De cand era eu sa mor.

Barcile

Vreau sa trecem marea
Nu stiu de-i vreme buna
Tu iubita mea ramai in urma
Meteorologul iubirii a murit
Nu sunt nici busole, totul a pierit.

R:
Barcile plutesc nu mai au mila
Totu-a putrezit, imi este sila
Tu iubita mea ramai la tarmuri
Vor veni si poate alte vremuri
Mare nu-i de tine, e prea mare
Tu sa stai in munti daca vei sti
Si am sa ma intorc de va fi soare
Si am sa te invit spre alte galaxii.

Tu sa-mi fi mireasa iar eu sa-ti fiu mire
Sa-mpletim cu aur zilele cu zile
Sa-ngropam minciuna, s-alungam prostia
S-alungam mania si-apoi viclenia.

Dar ramai cu bine, luna-i mai aproape
Vom privi pamantul de prin telescoape
Cand ma voi intoarce iti voi povesti
Ce-am facut cu mine printre galaxii.

Si-apoi printre stele, printre galaxii
Prinsi de goana vietii noi ne vom iubi
Vom uita de toate, de lacrimi, de mila
De iubiri desarte, de lacrimi, de sila.

Trista fiara

La noapte nu mai am rabdare
La noapte nu ma pot abtine
Ma furisez in taina mare
Si voi fugi de langa tine.

Dar din triste animale
Cu memoria uzata
Inaintea clipelor finale
As vrea sa te mai vad odata.

R:
Sa fie iarna si zapada
Si eu sa vin ferit spre tine
Ca nimenea sa nu ma vada
Dar eu sa vad de-ti este bine.

Trimis al permanentei grabe
Care e insasi viata noastra
Sa ma ridic in doua labe
Sa te privesc printr-o fereastra.

Si tu sa simti pe femeieste
Ca dintr-o noapte fara ziua
E cineva ce te priveste
Cu o privire de adio.

Si apoi din nou memento-mori
Sa sti si tu ca mi-ai fost draga
Sa ma astepte vanatorii
Sa ma tinteasca si sa traga.

22 oct. 2008

Tincturi de frunze

Nu pot sa stau drept, merg cu toamna-n piept
Vantul in toate ranile ma doare
Si pe orice drum ca un vers postum
Vine frunza in intampinare

R:
Si-am sa scriu scrisori pe tulpini de flori
La lumina stelelor patrunse
Si-un roman sa-ti scriu folosind pe viu
Sub umbrar de nuc, tincturi de frunze

Putredul accent a lovit latent
Fiecare fir de iarba verde
Clipe indigo, care incotro
Sa avem motive de a ne pierde

Frunze iti trimit scrise cu grafit
Sau cu movul iernii care vine
Ce sa-ti mai insir frunze in delir
Te iubesc si ma gandesc la tine

Ori pe unde merg frunze cad in cerc
Si in clopot mi se aude mersul
Scriu scrisori pe foi, lacrimez in ploi
Intr-un liber schimb cu universul.

Delirul

Curand va fi o seara lunga
Si fara tine-mi va fi greu
Iubita mea vino la mine
Te-astept sa vi de Anul Nou

R:
Rad si plang si te strig delirand
E soare, e ploaie, e cald si e vant
Din somn ma trezesc si tresar speriat
Dar nu-i nimic doar am visat.

De vrei curand sa vi cu muntii
La marea mea cu valuri verzi
Sa ne juram credinta pururi
Sa nu te pierd sa nu ma pierzi.

Tu nu ai timp, tu nu ai lacrimi
Nimic din tine n-ai sa-mi dai
Cand vi si pleci nu mai ramane
Nimic din florile de mai

Cand te-am vazut intaia oara
Ah ce frumos tu mi-ai zambit
Nu pot sa uit a ta privire
De parc-o vad si parc-o simt

De mai sunt pe lume flori
Daca n-ai cui le darui
De ce doi ochi fermecatori
Pe mine nu ma pot iubi

De ce tu plangi cand lumea rade
Si nu zambesti la fel ca ea
De ce invidia te roade
Si spui ca lumea este rea.

Intind o mana ca o ruga
Intind o mana in desert
Iubesc si acuma o naluca
O cert o clipa si o iert

Sunt intrebari chinuitoare
Tu esti raspunsul lor iubit
Un dor se duce si ma doare
De ce, de ce m-ai parasit.

Calator

Versuri: Andreea, Muzica: Neamtu' (Florin)

Calator fara bagaje
Intr-o lume pacatoasa
Te gaseste noaptea beat
Si cu capul pus pe-o masa.

Totul e acum paharul
Si taverna fumurie
In care-ti ineci amarul
Cu betivi fara chirie.

Calator latos si singur
Drumul te asteapta iara
Vremea trece fara graba
Si din nou e noapte afara.

Dar opreste-te o clipa
Si priveste la ce-a fost
Ai fost tanar doar o clipa
Dar acum e fara rost.

In desertul ce e viata
Ai plecat insingurat
Nu ai fost privit o clipa
Nimanui nu i-a pasat.

Calator batran si singur
Langa tine nu e nimeni
Pletele iti sunt albite
Toate-n jur iti sunt straine.

Focul vanat

Focul vanat e gonit de vant
Ranile-au uitat sa ma mai doara
De iubire-ntaia oara cant
La scandal renunt intaia oara

Am fost crang paraginit de foc
La femei si votca dam navala
Nu-mi mai place azi sa beau sa joc
Sa-mi pierd viata fara socoteala

Mi-e de-ajuns sa te privesc tacut
Sa-ti vad ochii plini de tot inaltul
Si uitand intregul tau trecut
Tu sa nu mai poti pleca la altul.

Tu mers gingas, zambet diafan
Dac-ai sti cu inima-ti pustie
Cat poate iubi un huligan
Si cat poate de supus sa fie.

Carciumile le-as uita pe veci
N-as mai sti nici versul ce inseamna
De-as atinge aceste brate reci
Si-al tau par ca frunza cea de toamna.

Vesnic te-as urma pe-acest pamant
Departarea mi-ar parea usoara
De iubire-ntaia oara cant
La scandal renunt intaia oara.

Ce frumos e sus la munte

Ce frumos e sus la munte
Cand ajungi la o cabana
Doar acolo-i armonie
Si acolo-i veselie
Caci asa e sus la munte

R:
Caci numai la cabana
Ghitare poti s-asculti
Si o fata minunata
Poti sa o saruti

Ce frumos e sus la munte
Cand ajungi la o cabana
Bei si vin si bei si bere
Si uiti de orice durere
Caci asa e sus la munte

Ce frumos e sus la munte
Nu mai mergem cu tramvaiul
Si urcam in Piatra Mare
Pe la Sapte Scari
Caci asa e sus la munte

Ce frumos e sus la munte
Cand ajungi la Baba Mare
Fierbi cafeaua-n polonic
Si faci ciorba in ibric
Caci asa e sus la munte

Ce frumos e sus la munte
In poiana la Crapsoara
Scoti salteaua si-ntinzi cortul
Si aprinzi in ploaie focul
Caci asa e sus la munte

Ati lasat in jos orasul
Ati lasat civilizatia
Esti murdar si esti soios
Dar esti liber si voios
Caci asa e sus la munte

Nu fi trist la-napoiere
Ai sa fi alt om 5 zile
Iara sambata la 4
Esti in gara cu rucsacul
Si pornesti din nou la munte

Grabeste pleaca trenul
Se vede un nor de fum
Si muntele te-asteapta
Drum bun, timp bun.

Marsul Dianei

Am pornit sa recladim Diana
Un refugiu vechi si parasit
Si-am lasat spritul si damingeana
Si din Plaiul Foii am pornit

R:
Mama unde esti
Bate-ma de vrei
Dar vino sa ma iei

Si-ntr-o zi cu ploaie si cu ceata
Cu rucsacii-n spate si vopsea
In alertul nostru pas de rata
Am atacat-o pe Diana

Scandura lunga, scandura lata
O caram pana ne facem mici
Iar echipa noastra cocosata
Pare a fi o ceata de pitici

Si-am ajuns acolo toti o forta
Si-ntr-o scurta clipa de ragaz
Am aprins a tineretii torta
De indata ce-am ajuns in Crai

Totu-i bine pana la-nserare
Cand cu calde lacrimi ne rugam
O ceresc parinte indurare
Fa mai cald sa nu mai inghetam.

Ramas bun cabanei

Ceata s-a lasat pe munte
Brazii s-au posomorat
Timpul a trecut prea iute
Tura noastra s-a sfarsit.

Un bun ramas cabanei pe inserat
Ii vom sopti si-apoi noi am plecat
Raman in urma regrete si un mic suspin
Si-o amintire cu cer senin

Amurgeste vanat seara
Norii par mai sinilii
Stancile-si schimba culoarea
Si devin mai cenusii

Stanca abrupta de suflet mi te-ai lipit
Chiar de departe m-ai face fericit
Voi reveni si-atunci asprimea ta
O voi simti iar calda in palma mea.

Astazi e ultima seara
Cand mai suntem la un loc
Cerul este plin de stele
Noi stam tristi pe langa foc.

Imnul blatistilor

De la mosii nostri noi am invatat
Cand mergem la munte sa mergem pe blat
Fiindca mosu' nostru si-a-nvatat urmasul
Cand merge cu trenul sa mearga cu nasul.

R:
Traiasca-n libertate
Si liniste blatistii
Traiasca viata-n munte
Traiasca alpinistii.

Cand muntele ne-aduna cu vraja si scantei
Cum seara isi aduna o closca puii ei
Plecam fara de-o grija si fara de-un habar
Cu rucsacul in spate si vant in buzunar.

Nu blatul nu se face cu-n las si cu-n fricos
Nu trebuie sa tremuri cand nasul e fioros
Caci imblanzit se lasa ca leul de dresor
Cand isi primeste plata din partea tuturor

Cand soarele sperantei ne lumineaza fata
Avem credinta-n munte si-ncredere in viata
Stomacul cere hrana si noi ii dam ozon
Mai tare ni-i vointa ca stalpul de beton

Cand trenul ne alinta cu zgomote de roti
Ne veselim si sigur acelasi gand e in toti
Dorim sa fie soare si cerul fara nori
Sa mearga trenul iute fara supra control

Iar de ne-nfrunta nasul, cu nasul ne vom bate
Ne facem loc prin lume miscand rapid din coate
Aici ne este locul in oricare vagon
Mai tare ni-i vointa ca stalpul de beton

Suntem de e nevoie lipsiti de buletin
Cand nasului ii pare totalul prea putin
In buzunar noi banii degeaba-i cautam
De-aceea chiar din gara pe nas il cautam

Constiinta ne lipseste numai la CFR
Fiindca irezistibil ne-atrage muntele
Avem contract pe viata si vrem sa-l respectam
In lupta cu controlul batuti noi nu ne dam.

Nu creada cabanierii ca suntem milionari
Fiindca tinuta noastra nu e de pantofari
Cu nasul ne-ntelegem la munte cand venim
La fel si la cabana pe blat vrem sa dormim.

Vino sa dansam

Vino sa dansam iubito
Sa dansam numai noi doi
Toti se uita lung la tine
Dar eu plec ramai cu ei

R:
E tarziu sa ma-ntelegi
Te rog mult nu plange cand dansezi

Vino sa dansam iubito
Sa dansam numai noi doi
N-am nevoie nici de tine
Nici nu vreau sa-ti para rau

N-am sa-ti uit nici parul negru
Nici de tine n-am sa uit
Adevarul si minciuna
Ce stiai sa mi le-ascunzi

N-am sa-ti uit nici gura dulce
Ce mereu ti-o sarutam
N-am sa-ti uit nici ochiii albastri
Ce mereu parca-mi vorbeau

Trebuia sa se sfarseasca
O stiai de la inceput
N-ai avut sinceritate
N-ai avut macar atat

Te-am rugat sa vi iubito
Sa dansam un ultim vals
Tu n-ai vrut si ai plecat
Eu ti-am spus un bun ramas

De ce ochii tai azi plang
Ca si ai mei au plans prea mult
Alta fata am gasit
Si de-atunci ma simt iubit

R2:
Prea tarziu mai inteles
Terog mult nu plange cand dansezi.

20 oct. 2008

Fata draga

Fata draga eu azi plec
Fata draga eu azi plec
Sus pe munte voi sui
Pleaca-ti ochii nu privi

R:
Si de-o fi sa mor
Si de mine-ti va fi dor
Tu culege flori de munte
Si de mine adu-ti aminte
Tu culege busuioc
Sa-ti aduca numai noroc

Cu carabe si pitoane
Azi iau stanca in picioare
Tot mai sus sa ma tot urc
Cu scarita nu ma incurc

Asta-i viata de alpinist
Sa inveti sa nu fi trist
Tine coarda n-o lasa
Si atunci sigur nu vei cadea.

Calugarul din vechiul schit

Calugarul din vechiul schit
O zi la el am gazduit
Si de-ale lumii am vorbit
Si de amor, si de iubit
Si cand sa plec l-am intrebat:
Ce dor ascuns te-a indemnat
Sa-ti cauti loc printre sihastri
El mi-a raspuns: Doi ochi albastri

Calugarul din vechiul schit
De-atata dor a-nnebunit
Iar dintre ai lui prieteni buni
L-au dus la casa de nebuni
L-am revazut, l-am intrebat:
Ce dor ascuns te-a indemnat
Sa-ti cauti loc printre nebuni
El mi-a raspuns: Doi ochi caprui

Calugarul din vechiul schit
De-acelasi dor a si murit
Iar la mormant plangeau ai lui
Plangeau sihastrii
Dar mai amar doi ochi albastri

Postalionul

Alifantis (?)

Deseara postalionul va trece prin stramtoare
Iar noi il vom surprinde la locul cunoscut
Intocmai ca pe vremea cand manuiam pistoale
Ori flinte ghintuite, intocmai ca-n trecut

Nu ca sa punem mana pe calatoarea blonda
Ce tremura si-si vara colierul intre sani
Nici ca sa zmulgem fetei inelul de logodna
Vom rasuci cu verva pistoalele in maini

Un lucru mult mai nobil prieteni asta seara
Aduce postalionul si mai de pret decat
O calatoare blonda subtire si sprintara
Ori saci cu bani de aur, umpluti pana la gat

Deseara postalionul aduce un om de seama
Un calator de vaza si un hotoman de soi
Aduce Timpul, domnul pe care nici o vama
Nu l-a putut vreodata intoarce inapoi.

Asa ca nu va temeti de el, va fi o lupta
Din cele mai usoare, iar de-l vom prinde-n lat
In panza vesniciei, de asta data rupta
Noi dintre toti talharii vom fi cei mai bogati.

Iar de vom pune mana pe el si pe comoara
Ne-am pricopsit prieteni cum nu ne-am asteptat
Iar de vom pune mana pe el in asta seara
Am dat o lovitura cum inca nu s-a dat.

23 mai 2008

Noapte la mare

Noi n-am fost niciodata doi
Ci unul singur amandoi
Salbatic cuplu-nsingurat
Pe care timpul l-a uitat.

R:
Noapte la mare, noapte la mare
Buzele tale au gust de sare
Pielea-ti miroase a scoici si a soare
Noapte la mare, noapte la mare
Noapte la munte, noapte carpatina
Buzele tale au gust de rasina
Pielea-ti miroase a flori si a fructe
Noapte la munte, noapte la munte.


Buzele tale pe buzele mele
Sunt in adancul noptii mai grele
Mainile tale flacari in noapte
Roiuri de stele, roiuri de soapte.

Noapte la mare, noapte instelata
Inima mea e-o scoica furata
Perla din ea e dragostea mea
Stai langa mine tu esti a mea.

12 mai 2008

Calatorul

Numai cine intelege
Viata unui calator
Flori de camp poate culege
Susurul izvoarelor

Numai cine a fost vreodata
Sub albastru cer curat
Stie calea minunata
Calea codrului uitat

Vraja noptilor de vara
Sub stelare unduiri
Cand in murmur de ghitara
Curg in valuri amintiri

Numai cine are-n sange
Dorul inaltimilor
Sub privire poate strange
Stralucirea muntilor.

Daca vei veni vreodata
Pe carari de tainic dor
Curcubeul cu a lui roata
Te va lua cu el in zbor.

Daca tu vei intelege
Viata unui calator
Singur vei putea alege
Drumul greu al muntilor.

Blestemul muntelui

Blestemat sa fi tu munte
Tineretea care-o curmi
Cand se avanta sus pe culmi
Doar nu vrea ca sa te-nfrunte

R:
Si totusi vom urca
Tot mai sus pe creste
Nu ne vom speria
De o tragica poveste.

Suntem tineri si elanul
Ne indreapta pasii grei
Noi suntem dintre acei
Ce-si dau mana cu titanul.

Frageda e varsta noastra
Ca si florile de colt
Tineretea sa ti-o porti
Tot mai sus spre zarea albastra.

Craii Dianei

Noi suntem Craii Dianei
Si spre inaltimi ne avantam
Refugiul Diana ne-a fost mama
Orfani am ramas si suntem.

Dar intr-o zi Diana a murit
lasandu-ne cu limba de moarte
De straja Carpatilor sa fim
Sa n-aiba si ei aceeasi soarta.

De atunci hoinarind doar prin munti
Legand prietenii pretutindeni
Mesajul Dianei il rostim
Si muntele e al nostru parinte.

R:
Diana, Diana
Parinte bun ne-ai fost
Diana, Diana
Noi te-am iubit cu toti.

Muntele alb

Ninge cu vorbe secate
Cand iarna e grea si viscolul bate
Ninge cu vorbe secate
Si iarna e solitara
Afara cand ninge cu stele de gheata
Si iarna e solitara

Ninge cu vorbele tale
E iarna fierbinte ca o rugaminte
Ninge cu vorbele tale
Si te-as iubi in ianuarie
Ca pe-o floare de crin, ca pe-o stea cazatoare
Si te-as iubi in ianuarie

Si imi pastrez juramantul
Sa fiu o biata frunza ce-o leagana vantul
Si imi pastrez juramantul
Iar tu ramai ca o sete
Pe care s-o beau cand noaptea incepe
Iar tu ramai ca o sete

R:
Tu esti muntele alb
Pe care-l urcam si inaltimile tale
Ne cad la picioare
Tu esti muntele alb
Tu esti visul meu alb
Cu care ma-mbrac
In miresme de crin si de liliac
Tu esti visul meu alb

Credinta

Eu care vroiam intr-una alt si alt decor
Eu care spuneam prea lesne si oricui mi-e dor
Abia cand a plecat plangand si mi-a luat inima
M-am indragostit numai de ea.

R:
Simt ca fara ea nu pot exista
Casa e pustie fara ea
In ce as mai putea eu sa mai cred acum
As da orice sa o mai intorc din drum.

Eu care veneam acasa cu-n suras formal
Monoton spunand acelasi monolog banal
"Am scapat" mi-am zis dar n-a fost asa
O iubeam acum numai pe ea.

Am zarit-o pe o strada pentru o clipa doar
Sa-i vorbesc si sa ma apropii era in zadar
Ea care m-astepta plangand cand eu uitam sa vin
Ma privea acum ca pe-un strain.

A trecut atata vreme de cand a plecat
Dar abia acum mi-e draga cu adevarat
Abia acum cand locuieste doar la mine-n gand
O iubesc mai mult decat oricand.

Viata nu-i o comedie

E sambata seara stau singur si trist
Beau bere cu gandul la tine
Ce usor ai venit si ce usor ai plecat
E bine si rau tot odat'
Cateva cuvinte de despartire ai scris
Cu creionul tau dermatograf
E singurul tau semn de cultura ramas
Dupa treapta intai de liceu.

R:
Nu draga mea
Sa sti ca nu e chiar asa
Viata nu-i o simpla comedie
Iar eu nu sunt doar un clovn
Cu salariu lunar
Ce te face sa razi pentru bani.

O sacosa straina cu doua, trei spray-uri
Un tricou in dungi si un pulovar lasat
Astea-s lucrurile tale, le-ai luat cand ai plecat
Din mansarda mea din bulevard
Stiu ti-ar fi placut poate o casa mai mare
Si de ce nu chiar si un servitor
Care sa stea mereu la picioarele tale
Cu glasul inflexibil si bonom.

An Nou pe Caraiman

Sa urcam pe Caraiman
Sa fie asa cum n-a mai fost
La cumpana dintre ani
Clipele altfel nu au rost

R:
Clopotele bat miezul noptii
Eu iubito te sarut
Sus pe Caraiman e ceata
Jos orasu-i nevazut.

Sa inchinam iubit-o un pahar
De vesnicie pentru cei care-au cazut
Cand Maria Sa infuriat
Dreptul suprem la viata a cerut

Marite Caraiman daca ne-auzi
Ocroteste-i pe cei ce vor veni
Un ordin da la fratii tai
Ca nimic sa nu-i poata lovi.

Sus pe creste aici printre zapezi
Eu iti urez iubito La Multi Ani!
Din tot ce-a fost si-a mai ramas
Ne leaga acum doar muntii mari.

Suferinta

Suferinta mea iubito
S-o astern in fraze vrei
Parca nu ai fi citit-o
Lamurit in ochii mei

De ma uit cu drag la tine
Si-amutesc pe ganduri dus
Intelegi, tu foarte bine
Ca la sfinti cu mintea nu-s

Nu te face a nu pricepe
Tu le sti caci esti un drac
Iar cu noi o lume incepe
Daca ochii mei iti plac.

Iarasi pe drum

Sunt iarasi pe drum nici nu stiu unde merg
Ma cheama un munte spre care alerg
Un munte pe care nu stiu a-l numi
Dar pe care sunt sigur ca-l voi cuceri

R:
Caci am plecat de-acasa din copilarie
Calarind vagoane in sens interzis
Controlorul fara sa ma stie
Mi-a cerut lumescul cailor permis.

Satul sunt de blocuri, de tristul oras
Gari si de trenuri, de veselul nas
Mi-am luat un rucsac, un stilou si-un caiet
Tigari si ghitara ce canta incet

Oriunde ma duc am prieteni destui
Ii vad, ii salut si-o pornesc iar hai-hui
Nu-mi trebuie mult ma multumesc cu putin
O coaja de paine si-o cana cu vin.

Starnesc o iubire si-o las cu regret
M-avant intr-o alta si gestul repet
Ma cheama iar drumul spre necunoscut
Cand cred c-am sfarsit o iau de la inceput

Dar stiu c-o ssa vina si-o tainica zi
Sa am si eu casa, nevasta, copii
Dar chiar si atunci, cand in raft voi vedea
Iar mersul de trenuri din nou voi pleca.

Caci am plecat de-acasa din copilarie
Calarind vagoane in sens interzis
Nasul bulangiu, fara sa ma stie
Mi-a cerut legitimatia de blatist.

SOL, DO, RE, RE7

Imnul Pietrei Craiului

Avem un singur Crai ce-asteapta neclintit
Cu ale sale padini ce-s rosii-n asfintit
Urcam sambata seara, urcam toti impreuna
Liberi ca sa fim sub cerul plin de luna
Sa vi sa il strabatem pe ale sale drumuri
Sa vezi cum cresc la brazi cu miile de muguri
Sa vezi si jeapanul cum creanga si-a plecat
Caci vitrega-i natura si vantu-i neincetat.

R:
As vrea sa vi si tu sa mergem impreuna
Sa impletim acolo a Craiului cununa
Din garofite rosii si din bujori de munte
Din liliac si flori de colt carunte.

Sa pleci din Curmatura, traseu pe banda albastra
Sa treci de Saua Caprei, cobori apoi sub creasta
Sa treci si de Gavan, de Padina Inchisa
De stanca Orgii Mari si de Diana stinsa
De vrei sa sti ce-i munte sa urci prin Crapatura
Sa treci de Varful Turnu, sa mangai stanca dura
Sa treci si de Ascutit, Timbalele amandoua
De Varful Sbirea, Omu, cand ninge si-apoi ploua.

Sa pleci inspre Ascunsa, prin hornul nisipos
Cand noapte e si iarna si vantul e taios
Sa simti rucsacu-n spate o munca de Sisif
Si mana pe ghitara lipindu-se de grif
De pleci din Plaiu Foii pe drumul pietruit
Ai sa ajungi la Spirla, refugiu poleit
Si-ai sa-ntalnesti pe Marius, pe Ghimpe si pe Dan
Si vei vedea atunci ce-nseamna un muntoman.

Prin Lanturi de te-ncumeti in nopti cu luna plina
Si prin zapada-nalta sa tai poteca lina
Sa porti la tine-n piept trei flori de margarete
Si sa ingenunchezi odata la crucea unei fete
Cand rauri de sudoare ti-or siroi pe fata
Sa ai credinta-n munte si-ncredere in viata
Aicea sus pe munte nimic nu e usor
Mai bine stati acasa in poala mamelor.

mi, la, RE, mi

Imnul ghizilor

Intr-un pat la o cabana
Mi s-a spus c-am fost nascut
Si de-atunci nu de pomana
Eu si muntele ne-am vrut

R:
Fiindca muntele imi place
Este rupt din viata mea
Si-am simtit ca-n mine zace
Omul care trebuia.

Inca din copilarie
Hoinaream ca un zurliu
Si uite asa in studentie
Am ajuns si ghid sa fiu

Cand comisia ne cheama
Ca si-o closca puii ei
Noi uitam de tati de mame
Si-o pornim pe munti si vai.

Pe poteci de farmec pline
Pe zapada sau noroi
Noapte, zi, ger sau furtuna
Noi suntem modesti eroi

Daca scap o-njuratura
Pentru clipa ce-a trecut
Sa nu crezi ca-s rau de gura
Si sunt doar cam abatut.

Noaptea cand se-arata luna
Stam in cerc si povestim
Si-mpletim cu drag cununa
Tineretii ce-o traim.

Fata din Crai

In Piatra Craiului plecat-am iara
Pe-un cal frumos la spate cu o ghitara
Si ma plimbam hai-hui prin Piatra Craiului
Sa o-ntalnesc pe fata muntilor.

Dar la o cotitura iat-apare
O fata blonda pe un cal calare
I-am spus sa stea pe loc sa o sarut cu foc
Dar ea n-a vrut si-n goana a fugit

Priveam naluca-n zare cum dispare
O fata blonda pe un cal calare
Pe cal incalecam, la cal bice-i dadeam
Sa o ajung pe fata muntilor

Intr-o poiana langa un mic izvor
Statea intinsa fata muntilor
O luai pe calul meu si nu mai stiu nici eu
De-atata dor si foc ce-o sarutai

Si dupa atatia ani ce au trecut
In Piatra Craiului au aparut
O fata si-un baita pe-un cal inaripat
Si-un cantec vechi ramas de la strabuni

In Piatra Craiului plecat-am iara
Cu un rucsac in spate si-o ghitara
Si ma plimbam hai-hui prin Piatra Craiului
Sa-i intalnesc pe cei ce m-au nascut.

9 mai 2008

Revedere

Ma-ntorc la tine muntele meu drag
Cu piscurile scaldate in soare
Cu miresme proaspete de flori si brad
In sopote de rauri si izvoare

As vrea sa urc pe crestele inalte
Deasupra norilor si zarilor albastre
Sa uit de tot ce-i trist, de griji si de nevoi
De ritmul agitat al lumii noi.

E un echilibru care ma-nfioara
Si ma face sa fiu fericit
Da, muntele meu drag ma-ntorc la tine
Si din nou ma bucur ca exist.

Da, muntele meu drag ma-ntorc la tine
La brazii tai, la maretia ta
Si-as vrea sa-nvat sa fiu la fel ca tine
Si bun si drept si demn, Maria Ta!

Colind

Colindand acest pamant de dor
Va aducem o urare
Voua oameni dragi ai muntilor
La multi ani si soare

Sa aveti in viata ce doriti
Zile lungi si fericite
Toate visele sa le-mpliniti
Doruri implinite

Plina sa va fie inima
De o dragoste curata
Cu belsug sa fie tarina
Si noroc in casa

Cand chemarea iarasi va suna
Peste crestele carunte
Vom veni din toata inima
Vom veni la munte.

R:
Voi ce colindati din zari in zari
La multi ani si soare
Sa aveti cararile cu flori
Si doar sarbatoare.

Visul

A fost de mult un vis frumos
Cu un baiat si-o fata
A fost un vis cam dureros
De te ranesc ma iarta
A fost un vis nascut in munti
Crescut la o cabana
Umbrit de brazi inalti, carunti
Ce astazi se destrama.

Ard stelele ca lumanari
Pe-al muntelui altar
Ies cierbii iarasi pe carari
Padurile tresar
Izvoarele in sopot lin
Vestesc iubirea noastra
Iar ale mele vise vin
Sa-ti bata la fereastra

Ramai cu bine visul meu
Si s-auzim de bine
Te voi pastra in gand mereu
Vei fi mereu cu mine
Iar cel ce v-a veni apoi
Pe munte tu sa-l duci
Va voi veghea pe amandoi
Pe creste de-ai sa-l urci.

R:
De ce va destramati usor
Voi vise pe poteci
In amintirea muntilor
Sa dainuiti pe veci.

Cabana schiorilor

Peste munti si peste creste
Sub aripa norilor
In poiana minunata
Se gaseste o cabana
Cabana schiorilor.
Toata ziua ei schiaza
Pentru unii e un chin
Pentru cei ce stiu mai bine
S-alunece pe zapada
E-o placere si un sublim

R:
Frumoasa-i viata daca sti sa o traiesti
Frumoasa-i fata daca sti sa o iubesti
Zero lei si zero bani, zero lei si zero bani
Au format si gasca noastra de golani
Noi n-avem bani, suntem simpli hoinari
In schimb avem peste 20 de ani.

Unii locuiesc la munte
Altii vin de la oras
Sa schieze-n Muntii Rodnei
Retezat sau Postavaru
In Bucegi sau Fagaras
Cand se lasa inserarea
Sub aripa norilor
Harmalaia se topeste
Si in liniste adoarme
Cabana schiorilor.

Omagiu unui alpinist

Ninge peste munte cu melancolie
Ninge pentru moartea unui alpinist
Ninge peste creste, ninge si sfasie
Inima ce bate azi in pieptu-mi trist

Stanga grea si dura, viata i-au rapit-o
Duhurile vaii casa i-au facut
Giulgiul e zapada pe care-a iubit-o
Vantul il jeleste ca la inceput.

Voi aceia care dainuiti in munte
Voi pe care stanca grea si dura v-a invins
O pustietate sta sa va asculte
Iar ninsoarea blanda ni se pare plans.

Pulberea uitarii ninge pe morminte
Cei legati in coarda nu va vor uita
Catre culmea vietii mergem inainte
Pana-n ziua-n care stanca ne-o trada.

R:
Ninge sfant si pagan
Numai ochii ne raman
Despartirea s-o mai vada
Caci in munti noi ne-am strans
Si-am ajuns de-atata nins
Niste oameni de zapada.

Floare de colt

Floare de argint si de petale
Cuibul tau e sus pe creste
Raza ta coboara-n vale
Mai frumos ca-ntr-o poveste

Floare ninsa-n varf de stanca
Mai presus de nori si stele
Cine oare sa te-ajunga
Numai dorurile mele

Floare de lumina vie
Zambet cald de dimineata
Te astept de-o vesnicie
Te-ntalnesc o data-n viata.

R:
Tu, floare de colt
Minune sub bolti
Frageda stea
Iubita mea.

Lampagii

Intr-un veac cu noapte mare
Noi aprindem felinare
Ca sa nu fiti trisiti
Voi le stingeti catre ziua
Iar noi ne luam adio
Sarmani artisiti

Vine noaptea urmatoare
Noi aprindem felinare
Spre a fi frumos
Voi le stingeti dusmaneste
Voua noaptea va prieste
Vai ce folos

Cineva mereu ne cearta
Ca urmam aceasta arta
Fara de tumult
Si-ntr-o noapte fara luna
Va vom spune noapte buna
Umiliti prea mult

Dar ni se va face mila
Vom da foc iar la festila
Nu vom rezista
Caci lumina alb-albastra
Este meseria noastra
Ea si numai ea

Contra noptii tutelare
Noi aprindem felinare
Pana veti simti
Caci din beznele profunde
Azi lumina se ascunde
In lampagii

Noi artistii fara mila
Noi purtam in maini lumina
Sa o dam-napoi
Iarasi de va fi si cazul
Cand se va termina si gazul
Vom arde noi

R:
Bieti lampagii
In veacul greu
Oriunde-am fi
Luptam mereu
Dam foc, dam foc
Felinarelor.

Ulciorul

Ramai sa mai ciocnim o cupa la hanul vechi de pe coclauri
Caci pentru vin si pentru tine, mai am in san trei pungi cu aur
Ramai sa ne-alungam tristetea si setea fara de-alinare
Cu vinul negru de la hanul din valea umbrelor fugare.

Stii tu, frumoaso, ca ulciorul din care bei infrigurata
E faurit din taina sfanta, din taina unui trup de fata.
L-a faurit candva olarul cel inspirat de duhul rau
Din taina unui trup de fata frumos si cald ca trupul tau.

Inmiresmeza-te frumoaso, ca un altar cu mirodenii
Cat bolta-i plina de albastru si zarea-i plina de vedenii
Acum cat drumurile vietii mai au pe margini bucurii
Caci maine in zadar vei bate la porti de suflete pustii.

Iubeste-ma acum caci anii nebanuiti vor pune frauri
Iar zilele iubirii noastre se scurg ca undele pe rauri
Si trupul tau ca mi-i astazi cel mai iubit dintre limanuri
Va fi un biet ulcior din care vor bea drumetii pe la hanuri.

31 mar. 2008

Nu mai pot

M-a tinut mama acasa
Sa nu vin la tine
Insa eu am tot rugat-o
Pan' s-a plictisit de mine

Daca ai un ghid nebun
Si un nebun sa-ti cante
Orice-ar zice ai tai parinti
Tu ai sa te-ntorci la munte

Sambata voi sta acasa
Singur voi petrece
Altfel risc ca sa ma treaca
Ai mei pe hrana rece

De-acum poate sa ma lege
Sa ma bata-n cuie
Eu am sa fuc si-ntotdeauna
Am sa ma intorc la munte.

R:
Nu mai pot sa mai suport
La munte vreau sa ma intorc.

Dar mama si tata

Eram mic si imi placea muntii sa-i pictez
Si-n imagini colorate sa ii desenez
Nopti cu luna pe hartie eu am desenat
Si cu rucsacul in spate muntii-am colindat

R:
Dar mama si tata ma cred un nebun
Cand vine sambata si plec iar la drum
Bunicul, bunica, mereu ma dojenesc
Dar ei nu stiu ca-n taina eu muntele iubesc

Acum ca sunt aproape de muntii ce-i iubesc
Si inima ma-ndeamna mereu sa-i hoinaresc
Doar cu baieti si fete ce-mi sunt frati si surori
Descoperim in taina ale muntelui comori.

E vara si cortul cu mine-l iau mereu
Si daca am si sacul eu am hotelul meu
Colegii sosonarii ce muntii n-au umblat
Nu stiu ce-nseamna viata de munte pasionat.

Pe cei ce habar n-au de drumuri si poteci
Piscuri 'nalte si semete, vai cu ape reci
Indeamna-i sa incerce macar de fantezie
Si vor vedea ca muntii nu sunt ca pe hartie.

Râpa

La marginea pantei abrupte
La un han s-a oprit un străin
Era trist şi avea hainele rupte
Şi pe masă o cană cu vin

Tu străin ce-nconjoară pământul
Stai la mine, rămâi doar un ceas
Să te duci înainte nu ai unde
Să te-ntorci înapoi ţi-a rămas

Mi-amintesc de o vară fierbinte
De-o pădure cu muguri pe ram
Mi-amintesc de prieteni şi de iubite
Şi de-o casă cu mama la geam.

Şi-am ajuns la un lac pe o stâncă
Să-mi înec tot amarul nu pot
Şi mă-ntreb dacă apa e adâncă
Să mă-nec azi cu jale cu tot.

Acorduri:
mi,RE,mi,DO,RE,mi

Fata din Caraiman

Într-o zi cu cer senin
Frumos ca niciodată
Urcau spre Caraiman pe Şir
Mai mulţi băieţi şi-o fată

Având în spate un rucsac
Salteaua şi cu cortul
Şi-o pălărie verde-n cap
Lăsară-n urmă totul

Şi cum urcau aşa pieptiş
Ajunseră-n pădure
Dădură-n calea lor de-un urs
Ce culegea la mure.

Le zise ursul "Măi băieţi"
Crezând că schimbu-i gata
"Vă dau ursoaica mea în schimb
Voi daţi-mi mie fata"

Răspund băieţii "Eşti viclean,
Ursoaica ta-i nătângă
Noi ducem fata-n Caraiman
Şi-acolo ea ne cântă"

Şi după drumul lung şi greu
Ajunseră-n poiană
Şi-acolo fata le făcu
O ciorbă şi-o tocană.

Şi strânşi în jurul focului
De nimeni nu le pasă
Căci ei de dragul muntelui
Lăsară totu-acasă.


R:
Frumoasă-i viaţa sus în munţi
Când mergi pe o cărare
Puţini în lume sunt ca noi
Puţini în lumea mare.

13 feb. 2008

Andrii Popa

Phoenix

Cine trece-n Valea Seacă
Cu hangerul fără teacă
Şi cu pieptul dezvelit
Andrii Popa cel vestit
Şapte ani cu voinicie
Şi-a bătut joc de domnie
Şi tot pradă ne-ncetat
Andrii Popa hoţ bărbat

R:
E haiduc şi e vestit
Andrii Popa cel voinic

Zi şi noapte tot călare
Trage bir în drumul mare
Şi din ţară peste tot
Fug neferii cât ce pot
Căci el are-o puşcă plină
Cu trei glonţi la rădăcină
Şi-are un murg de patru ani
Care muşcă din duşmani

Şi-are fraţi de cruce şapte
Ce-au supt sângele cu lapte
Şi nu-i pasă de nimic
Andrii Popa cel voinic.

Amintire cu haiduci

Valeriu Sterian

În codrul verde nu se mai vede
Nu se mai pierde urma de cal
Pe la izvoare nu mai apare
Umbra călare a unui haiduc

R:
Unde s-au dus? Unde-au apus
Anii de sus ai gloriei lor?
Unde-s pistoalele? Unde-s pumnalele
Caii şi flintele haiducilor?

La drumul mare nu mai apare
Să mai omoare câte-un ciocoi
Să-i ia toţi banii pentru ţăranii
Pentru sărmanii plini de nevoi.

12 feb. 2008

Ninge astăzi pentru tine

Ninge astăzi pentru tine
Muntele e alb de nea
Soarele din ceruri vine
Doar pentru iubita mea
Acum coboară şi dorul
Gonit de la locul lui
Tocmai de la Vârful Omu
Până-n Valea Cerbului.

R:
Când te scuturi de zăpadă
Nu şti cât eşti de frumoasă
Ochii-s verzi, zăpada-i albă
Şi se face cald în casă.

Şi călugării din schit
Vor cu toţii-a te vedea
La cabană au venit
Doar pentru iubita mea
Şi zăpada de pe culme
În vale s-a prăvălit
Muntele e pus pe glume
De când ştie că ai venit.

Jepii Mici ca să te vadă
Şi-au cumpărat ochelari
Şi în cea mai mare grabă
I-au chemat pe Jepii Mari
Nu ştiu sigur azi sau mâine
Pe Morar am să te sui
Să ne logodim iubito
Sus pe vârful muntelui.

Acorduri:
Strofă: DO, FA, SOL, SOL7, DO
Refren: DO, re, SOL, DO, FA, SOL

Imnul Bucegilor

Dacă ai un dor ce te frământă
Nu căta că-i drum obositor
Hai cu mine prietene pe stâncă
Pe cărările Bucegilor
Pe cărări umblate doar de ciute
Sub aripa Caraimanului
Vei afla poveşti necunoscute
Spuse chiar de glasul muntelui.

R:
Când Bucegii dau zvon de piatră şi izvoare
Oriunde-ai fi răspunde la a lor chemare
Caraimanul, Coştila ascunsă sub un nor
Şi Morarul, te vor primi la pieptul lor.

Pe platou la mare înălţime
Babele la sfat s-au adunat
Numai Baba Mare stă deoparte
Şi-şi pune întrebări neîncetat
Oare Sfinxul care tace-ntr-una
Şi priveşte în zări nepăsător
Se iubeşte-n taină cu bătrâna
Sau le face curte doamnelor?

Jos în Peştera întunecoasă
Stă bătrânul Schit uitat de ani
Aici doina-ţi pare mai duioasă
Îngânată de bătrâni ciobani
Stareţul bătrân cu barba-i albă
Adâncit în rugăciunea lui
Spune-ncet cu vorba lui domoală
Pravila străveche a muntelui.

Pe Morar în nopţi cu lună plină
Sau pe brânele Bucşoiului
Vin din zări scăldate în lumină
Zânele din Valea Cerbului
Au pe cap cununi de campanulă
Şi în plete flori de colţ de-argint
Capre negre-n vârf de creastă sură
Străjuiesc în noapte locul sfânt.

De pe Vârful Omu hăt în zare
Dunărea albastră poţi s-o vezi
Piatra Craiului şi Piatra Mare
Făgăraşul cu ale lui zăpezi
Hoinărind în munţi pe o cărare
Dacă-n drum o cruce ai întâlnit
Nu uita să pui măcar o floare
Pentru cel ce muntele-a iubit.

Acorduri:
Strofă: SOL, DO, RE7, DO, RE7, SOL
Refren: SOL, la, RE7, SOL

1 feb. 2008

Actorul

V. Şeicaru

Actorul a ieşit în stradă
Să-şi cumpere ceva salam,
Era în haine de paradă
Ca Voievod peste un neam.

R:
O, biet actor,
O, biet artist
Rolurile mor
Viaţa e un teatru trist

Printre maşini, printre tramvaie
Actorul se grăbea firesc
Urma să vină un nor de ploaie
Perucile se dezlipesc.

Şi când s-a aşezat la coadă
Cu paloş, mantie şi scut
Deodată oamenii din stradă
Ca Voievod l-au cunoscut.

S-au dat deoparte cu sfială
Mulţimea toată murmura
Văzându-i hainele de gală
"Să ne trăieşti Măria Ta!"

Dar ploaia a venit deodată
Şi ei văzând cu ochii lor
Întreaga-i faţă demachiată
I-au aruncat un fel de plată
"Lăsaţi-l dracu', e un actor!"

Antiprimăvara

Ce dacă vine primăvara
Atâta iarnă e în noi
Că martie se poate duce
Cu toţi cocorii înapoi
În noi e loc numai de iarnă
Vom îngheţa sub ultim ger
Orbecăind pe copci de gheaţă
Ca un stingher spre alt stingher.

R:
Primăvară, care-ai fost
Nu veni, n-ai nici un rost
Poţi să pleci suntem reci
Iarnă ni-i pe veci.

Şi vin din patriile calde
Cocorii toamnei ce trecu
Şi cuibul li-i stricat la streşini
Şi lângă mine nu eşti tu
Ninsori mai grave decât moartea
Ai fost şi sunt şi vor mai fi
La mine-n suflet este vifor
Şi vin nebuni să facă schi.

Şi ninge până la prăsele
Ninsoarea-mi intră-n trupul tot
Un dans cu oameni de zăpadă
Ce-mbrăţişarea n-o mai pot
La noi e iarnă pe vecie
Doi foşti nefericiţi amanţi
Ia-ţi înflorirea primăvară
Şi toţi cocorii emigranţi.

Azi totul pare schimbat

Azi totul pare schimbat
Tinereţea-ncet s-a scurs
Ţi-aminteşti cum ne-am plimbat
Sus pe creastă la apus
Flori de munte-am adunat
Pe toate le-am îndrăgit
Printre stânci noi ne-am jucat
Pe vremea când ne-am iubit.

R:
O ... mâine voi urca iar în creastă
Amintirea mă cheamă, o ...
Mâine voi porni înspre tine
Să-ţi trezesc în amintire
Tot ce crezi că vis a fost.

Ţi-aminteşti în Făgăraş
Capre negre-am întâlnit
Nu eram într-un oraş
Dar eram la asfinţit.
Ceru-ndată sa-nstelat
Când spre Bâlea am privit
Dar ce folos, tu ai uitat
Şi frumosul l-ai strivit.

Pentru tine totu-i vis
Şi frumosul de-altă dat'
Mai frumos ca-n paradis
L-ai lăsat fără oftat.
Dar crucea mea de-o vei găsi
Pe un ţarc sau pe un vâlcel
Eu te rog nu te opri
Uită tot ce ţi-am cântat.

Adolescenţă

Pe nisipul plajelor de aur
Soarele ne-a-ntins cununi de laur
Fata mea de Dunare si soapte
Fata mea cu par de miazanoapte

Vant, dumbravi si optsprezece ani,
Strada cu salcami si castani
Primavara, bolta renascuta,
Zile ce amintirea le saruta.

Fata cu mijloc de violina
Unde-i cartea noastra de latina
Mizgalita printre ablative
Cu distihuri schioape si naive.

Nu, acestea nu se pot uita usor
Niciodata nu se sting, nu mai mor.
Hei dumbravi cu vise si castani
Vint, nisip si optsprezeceani

Se arcuiau prin salcii catedrale
Lumea noastra se pierdea agale
Catre o tara de taceri si stih
Ginduri pescarusii din vazduh

Sarutarea noastra calda si-nvoalata
Are gustul murelor de balta
Dulge-nsingerata si-amaruie
Anafor ce din strafunduri scrie.

Călători

Dacă simţi uneori că te-apasă un dor
Şi ai vrea să alegi drumul de călător
Să nu crezi că-i uşor să te-nalţi pe aripi de vânt
Muntele te aşteaptă cu brazii deschişi
Cu freamăt de codrii cu luceferi aprinşi
Şi cu ape ce curg clipocind în maluri de lut.

R:
Călători pentru o rază de soare
Călători pentru munte născuţi
Pentru voi se aude-o chemare
Viaţa voastră-i legată de munţi.

Drumeţind toată viaţa prin munţii străbuni
Vom avea ca prieteni oamenii cei mai buni
Şi-mpreună pe munte vom şti să fim fericiţi
Toţi purtăm în suflet aceleaşi comori
Îndrăgind frumuseţile munţilor
Şi-mpreună cu munţii vom fi nemuritori.

Călători ce pe-o rază vom colinda
Să jurăm împreună: muntele-l vom păstra
Pentru oameni iubirea de munte vom dărui
Căci acolo în munte ne vom bucura
Când prietenii munţilor vom revedea
Şi curaţi ca şi munţii mereu vom dăinui.

31 ian. 2008

Zbor

versuri: Darie D-tru Daniel

Munţii au apus mereu în soare
Luna roată-n ei a răsărit
Vin şi pleacă păsări călătoare
Muntele rămâne neclintit.

R:
Sus mai sus în munte
Sus mai sus drumeţe
Munţii sunt în frunte
Vis şi frumuseţe

Crestele au nimbul lor de vis
Un luceafăr strălucind în ape
Muntele-i înaltul şi-i abis
Muntele e suflet de aproape

Codrii au acelaşi glas sălbatic
Şi mai cântă doina printre frunze
În etern rămâne un vis tomnatic
Un covor de frunze nepătrunse

Vârful brazilor e iar scânteia
Ce aprinde torţa de durere
Codrul va rămâne în veci ideea
Zborului alean de mângâiere.

De vorbă cu iarna

M-am întâlnit cu iarna la Predeal
Era-mbrăcată ca şi-acum un an
Cu-aceeaşi albă rochie de bal
Păstrată vara, sus, pe Caraiman

R:
O, tu, iarna mea
Plină de daruri şi de nea
Să-mi dai ceva bun
Acum când vine Moş Crăciun

Şi-am coborât în gară pe peron
Să schimb cu iarna câteva cuvinte
M-a întrebat de ce-am venit la munte
Şi dacă m-am făcut băiat cuminte

Călătoream spre ţara unde cresc
Smochine, portocale şi lămâi
Şi m-am urcat în tren la clasa întâi
Şi m-am întors cu iarna-n Bucureşti.

Mi-e dor

Mi-e dor de munte, de Caraiman
Pe veci acoperit cu nori
De murmur tainic de izvor
Mi-e dor de freamătul de brazi
Mi-e dor de tine azi

Mi-e dor de toaca din vecerni
Şi de tălăngi de verde plai
De mândru port, de dulce grai
De jalnic fluier de păstor
Mi-e dor de tine, dor.

Mi-e dor de flori de colţ de argint
De ţanc de stâncă apăsată
Mi-e dor de caprele de munte
Peste prăpăstii avântate
Şi de călugărul din schit
Mi-e dor de tine munte.

Mi-e dor de tine prieten drag
Ce-n veci te-ai dus în nefiinţă
Şi munte tu ce m-ai lipsit
De dragostea şi dreapta lui credinţă
Mi-e tare dor de tine iar.

Aruncarea in valuri

Iubita mea să ne-aruncăm în mare
Împleticiţi în sare şi guvizi
Să fie marea templul nunţii noastre
Pe urmă uşa ţărmului s-o-nchizi
Iubita mea te-ai îmbrăcat în alge
Şi te sărut cu univers cu tot
Pe zarea sfâşiată de păcate
Plutim râzând şi ne iubim înot.

R:
Iubita mea să ne-aruncăm în mare
Şi să trăim în marele înfrânt
Şi să ne luăm dacă voieşti la vară
Trei săptămâni concediu pe pământ.

Ţi-am spus de mult că pe pământ sunt rele
Ţi-am spus că marea-i căpătâiul meu
Ţi-am pregătit o flotă scufundată
Şi-o nuntă pe-un vapor de minereu
Iubita mea să devenim acvatici
Pământul care suntem ni-i destul
Sătulă eşti de cele pământene
De cele pământene sunt sătul

Ne vor privi prin sute de binocluri
Se vor uita ca la un alt prăpăd
Mirându-se că doi fusesem parcă
Şi ei pe mare numai unul văd
Dar nu-i nimic le vom plăti aceasta
Vom reveni în anul 2000
Cu plete-ncărunţite mult de sare
Şi-n braţe cu o mare de copii.

8 ian. 2008

Pe munte

Cu rucsac şi fără bani de drum
Pe munte eu sunt fericit acum
Natura ne ocroteşte ne-ncetat
Departe sunt de oraşul poluat

Dacă vreodată pe munte-aţi urcat
Sunt sigur prieteni că nu l-aţi uitat
Când farmecul lui pătrunde în gând
Vă cheamă oriunde aţi fi pe pământ

Când urci pe poteci
Printre păduri de pini şi brazi verzi
Eşti liber ca şi pasărea-n zbor
De casă nu te apucă nici un dor.

Imnul Bucur

Pe poteci de munte
Noi mergem cu spor
Şi nici nu ne pasă
Dacă-i vânt sau nor
Trecem peste plaiuri
Cu nea sau noroaie
Şi lăsăm în urmă
Viscol, ger sau ploaie

R:
C-un bezard
Drumul pe poteci
Nu-i un hazard
Dacă "Bucur" eşti
Din oraşul Bucureşti

Buna zi se vede
Chiar de dimineaţă
Cer senin cu soare
Sau noros cu ceaţă
Bucur se zăreşte
Oriunde te uiţi
Pe înalte pajişti
Şi pe vârf de munţi

Bucur cel de astăzi
Cu toţii îl ştim
În Munţii Carpaţi
Oricând ne întâlnim
De facem noi cupa
Sau de-o faceţi voi
Prietenii se-adună
Peste munţi şi văi.

Dor de ducă

Când pe lume am venit
O zână mi-a poruncit
Să n-am linişte nici pace
Până n-oi găsi ce-ţi place
S-am în mine dor de ducă
Ast-a fost a ei poruncă.

Încă din copilărie
Hoinăream desculţ prin glie
M-ascundeam în lan de grâu
Şi mă bălăceam în râu
Mi-am amintit de-a ei poruncă
Şi-am plecat grăbit prin luncă

Şi-am ajuns la-ntinsa mare
Unde soarele răsare
Pescăruşii în zbor ţipau
Gândurile-mi răvăşeau
Totul răscolea în mine
Şi-am plecat spre largi coline.

Viscolul mi-alintă faţa
Doamne ce frumoasă-i viaţa
Gerul ce pătrunde-n mine
Sângele ce-mi curge-n vine
Ploaia care-mi intră-n oase
Hainele de vânt sunt roase.

Hoinărind prin munţi hai-hui
Nu duc dorul nimănui
El mi-e soră, el mi-e frate
De munte nu m-aş desparte
Aici aş vrea să trăiesc
Doamne cât îl mai iubesc.

Drumeţule să n-ai frică
Muntele nu-ţi poartă pică
Apele nu-i tulbura
Pădurea nu i-o tăia
Ascultă de-al meu îndemn
Că te-ajunge greu blestem.

Chiar când e cuprins de ură
Şi pe nimeni nu îndură
Biciuindu-şi stânca-n vânt
Culcând brazii la pământ
De-o pornesc în sus voios
Mă priveşte mânios

Ţine trăsnetul în mână
Pe buze are furtună
Dar priveşte-n ochii mei
Şi nu vede teamă-n ei
Şi-mi zâmbeşte bucuros
Te-am iertat căci eşti voios

R:
Dor de ducă, dor de ducă
Unde dracu să mă ducă
Piscuri se înalţă-n zare
Mândre strălucesc în soare
Şi semeţe mă îndeamnă
Ia poteca spre cabană.

4 ian. 2008

Dragoste-n fân

R:
Să mergem amândoi la strâns de fân
Şi soarele să ne lucească-n coasă
Din când în când în urmă să-ţi rămân
Ca să te văd aprinsă şi frumoasă


Pe fondul verde să te decupez
În felul nimfei cu picioare brune
Şi-n patima magneticei amiezi
Eu să îmbrăţişez ce nu pot spune

Şi-acolo unde nu mai e cuvânt
Şi sângele începe brusc să fiarbă
Să cad asupra ta ca trunchiul frânt
Şi-n dragoste să ne-mbrăcăm în iarbă

Şi să miroşi a soare şi-a trifoi
Şi să te-ntorci în paza umbrei mele
Şi să simţim tot cerul peste noi
Şi gărgăriţe clichetind pe piele

Şi leneş scuturându-te de fân
Să trăncănim un soi de amănunte
Din cele ce pe buze mai rămân
Când se arată ploaia dinspre munte

Şi să uităm şi noi într-adevăr
De ferma noastră peste clăi rămasă
Iar tu să-ţi aranjezi sburlitul păr
Privindu-te în luciul blând de coasă.

Condorul

Noi venim din larga zare
Căutăm nemărginirea
Un condor ne este firea
Pentru fiecare
Noi pornim drumu-n amurg
Pasul nostru-nseamnă munte
Pasărea ne însoţeşte
Şi apele ce curg

R:
Suntem Condorul şi nu ne este frică
Şi n-avem pretenţii la nimic
Un popas sub ramuri sau sub stâncă
Muntele ne este bun amic


Ne avântăm pe munte iară
Oboseala nu ne-apasă
Că suntem la noi acasă
Prin poteci şi seara
Torţele se-aprind în grabă
O splendoare este totul
Nici c-a existat potopul
Pasu-i pus pe treabă

O cabană se zăreşte
Noi o asaltăm cu-n cântec
Ea cu-n ceai şi cu un zâmbet
Parcă ne pofteşte
Facem noapte de cabană
Cu cântec şi voie bună
Grupuri multe se adună
Şi cu noi ei îngână

Obosiţi de atâta trudă
Adormim că se cuvine
Cabana abia mai ţine
Prea multă grămadă
Zorii zilei sunt aproape
Paşii iarăşi ne tot poartă
Soarta de munte-i legată
Ca barca de apă

Salutări de-aici din munte
Pentru bunii noştri semeni
Faceţi pace pretutindeni
Renunţaţi la lupte
Să nu stea puterea-n glonţ
Muntele vă fie calea
Noi vă dăriuim şi floarea
Splendidă de colţ

Prieteni din Crai

Prieten drag ce Craiul ne-a legat
Acolo sus pe stâncă am jurat
Să păstrăm prietenia
Muntelui ce ne-a unit
Prieteni buni să fim pân' la sfârşit

Sub parfumul florilor de mai
Ne-am încercat vigoarea noastră-n Crai
Printre colţii de stâncă
Ne-am croit un drum
Prieteni buni am devenit de-acum

Dacă soarta se va-mpotrivi
Dacă timpul ne va despărţi
Craiul va fi amintirea
Clipelor ce le-am trăit
Într-o noapte pe Vârful Ascuţit

Unde stai, pe ce străduţă

Unde stai, pe ce străduţă
Unde casa ţi-ai mutat
Poate că în a ta căsuţă
V-a mai fi o cămăruţă
Pentru mine de-nchiriat

Vreau să fiu vecin cu tine
Cum am fost şi pân' acum
Iar când tainic noaptea vine
Am să bat în geam la tine
Şi-am să-ţi spun că te iubesc

Şi-am să mi te duc acasă
Şi-n grădiniţa cu flori
Printre crini în grădiniţă
Ai să fi dragă fetiţă
Cea mai mândră dintre flori

Blestemat să fie acela
Blestemat pe acest pământ
Cel ce a iubit o fată
Şi-a lăsat-o supărată
Până-n cea din urmă zi

Verbul "a iubi"

De când te-ai stins din calea mea
Nimic nu te-a mai readus
Atât de mult ca şi o stea
Te-ai depărtat şi-atât de sus

Mi-ai spus că pleci nu te-am crezut
Şi am sperat c-ai să revi
Din visul nostru cunoscut
Doar dragostea nu-i printre vi

R:
Verbul a iubi să-l citeşti printre rânduri
Nu mai pot să-l scriu de atâtea gânduri


Într-o cutie de cristal
Ti-am pus iubirea mea in dar
Si inima alaturea
Cu zeci de lacrimi langa ea

Mi-ai spus ca nu mai vrei sa speri
Iubita mea de azi si ieri
Mi-ai spus ca nu mai vrei sa fii
Copilul ce nu poate fi.

R:

Opreste-te sa ma privesti
Din lacrimi sa-mi construiesti
Un val de dor de netrecut
De mine cel necunoscut

Mi-ai spus ca nu mai vrei sa speri
Iubita mea de azi si ieri
Nimic nu vreau sa mai aud
Nu plang şi nici nu vreau să plâng

R:

Cam tot atunci muri şi eu
Sunt altul decât care-am fost
Ajuns la suflet derbedeu
Cu sentimente fără rost

Dar într-o zi când te-oi vedea
Atât de tare am să fiu
Şi-am să-ţi zâmbesc iubita mea
Şi n-ai să vezi că-i din sicriu

R:

3 ian. 2008

Condorul

Am venit din Capitală şi din orice colţ de ţară
Muntele acum ne cheamă la Cupa "Condorul"
Salutăm cu toţi degrabă în izvorul munţilor
Stima noastră toţi le-o poartă celor din Condor

R:
Am venit, prieteni, şi nu ne este frică,
Căci n-avem pretenţii la nimic
Doar să fim prezenţi şi noi la cupă
Muntele ne este bun amic.

Am venit în plină iarnă să ne adunăm cu cântec
Pentru noi e primăvară sus, aici, la munte
Iată-ne pe toţi, prieteni, bucuroşi-de-aşa chemare,
Un condor ne este firea pentru fiecare.

LinkWithin

Blog Widget by LinkWithin